Sunt Mara și scriu de când am învățat să scriu. Nu glumesc deloc: am început cu scrisori, am continuat cu jurnale, am scris versuri în liceu (sunt ascunse bine, nici măcar să nu întrebați!), niște povestiri scurte ratate și neterminate pe care nu le-a văzut nimeni.
Primul meu job a fost cel de redactor la revista Unica, în 2000 – pe atunci eram încă studentă la Drept. Nu mi-a plăcut Dreptul, așa că am lucrat la Glamour, Marie Claire și la Harper‘s Bazaar. Și la L’Oreal, în Comunicare. Din 2022 sunt full time aici, pe blog.
Aici scriu din 2013, ocazie cu care îmi dau seama cât de mult m-am schimbat în anii ăștia. O să punctez ce am rămas la fel: scriu pentru mine și pentru plăcerea mea. Am considerat mereu că a avea pretenția că scriu ca să-i ajut pe ceilalți e o totală lipsă de modestie. Nu sunt vreun guru să mă apuc să dau eu lecții. Pornind cu acest mindset, am avut surpriza plăcută să aflu că mai sunt oameni care gândesc ca mine și care vin aici să mă citească. Asta mă face să continui.
Recunosc că mă bucur foarte mult când primesc feedback și aflu, în felul ăsta, că i-am dat cuiva o idee bună sau că i-am oferit câteva minute de relaxare cu un text sau cu un altul.
Încerc să dau cât mai puține sfaturi – e plin internetul de sfaturi, numai ale mele ar mai lipsi! -; mai degrabă povestesc ce-am făcut eu în anumite situații, ce-am aflat și consider că e demn de dat mai departe, pe unde am fost și, mai rar, ce m-a supărat.
Scriu destul de des despre Ioana și Maria, gemenele mele care vor împlini 10 ani peste câteva luni. Și despre lucrurile care-mi plac – iar aici e o listă mai lungă.
Pe primul loc sunt călătoriile. Ador piețele; cea mai mare plăcere e să descopăr piața tradițională (nu cea pentru turiști) dintr-un oraș nou.
Italia e țara mea preferată.
Îmi place fotografia – nu, nu fac fotografii; doar le admir.
Cititul e o mare pasiune. Cumpăr cărți tipărite, hârtia miroase frumos.
Sunt convinsă că, dacă suntem mai mulți, putem schimba câte ceva în bine. Sau îi putem susține pe cei care au nevoie de asta. De aceea scriu uneori despre cauze în care cred și care pot face diferența.
Colectez selectiv și le învăț și pe fetele mele să facă asta. Mă deranjează teribil risipa (nu doar risipa de mâncare, ci de orice) și mă interesează felul în care putem da obiectelor o nouă viață.
Nu știu cum de-am trăit atâția ani fără flori; mă relaxează teribil să am grijă de ele.
Chiar și gătitul mă relaxează (dar nu când e la impuse). Că tot am ajuns aici, trebuie să mărturisesc că am o relație foarte apropiată cu carbohidrații, cafeaua cu lapte și vinul roșu.
Am o pasiune pentru papetărie, de la creioane și radiere, până la stilouri și călimări cu cerneală. Când intru într-o librărie, nu mai ies!
Nu port niciodată imprimeuri. Iubesc dungile, dar pentru mine dungile reprezintă o categorie separată; nu le putem pune așa, la grămadă, cu toate printurile.
Jeanși, tricouri, alb, negru, bleumarin, galben. Bej, mult bej. Și paiete – surprinzător, se împacă cu bejul.
Folosesc puțin makeup, uneori deloc, dar îmi plac cosmeticele. Și cremele. Și parfumurile light. Și pantofii. Sport, cu toc, fără toc. Ar fi fost și ciudat să fie altfel.
Unde mă găsiți
Instagram: @maracoman și @ioana_si_maria
dar și la
marastroe(at)gmail(dot)com